Turism
Defileul Lăpușului este locul care îi ispitește pe călătorii care vor să se aventureze în natură, să cutreiere sate care amintesc de “odinioară” și să evite destinațiile de turism de masă. Nimic nu e “comercial” în Defileul Lăpușului (sau Cheile Lăpușului), aici e una dintre puținele zone ale județului Maramureș care a lăsat loc din belșug pentru “dezvoltare durabilă”. Cei care se pornesc la pas prin defileu, sunt întâmpinați cu un peisaj alcătuit dintr-o succesiune de custuri stâncoase, de versanţi acoperiți cu păduri ce coboară până la mal, sectoare de tip canion (Vima Mică - Sălnița, Buteasa Râu - La Împreunături), repezişuri zgomotoase și bulboane care alternează cu ape molcome, peșteri și cascade.
Nu doar natura îi momește pe turiști în aceste locuri. Aici vin și aceia care vor să hălăduiască prin sate și cătune rupte de lumea modernă, cocoțate pe dealuri sau scufundate în vâlcele, în care se mai găsesc zeci de gospodării cu case vopsite în albastru (mnieriu, cum îi zic localnicii) și acoperite cu paie, cu șuri, grajduri si “găbânașe” construite din bârne de lemn.
Defileul Lăpușului este locul în care te simți adesea la înălțime, chiar dacă altitudinea maximă din zonă nu depășește 485 m. Este un aspect care vine la pachet și cu un risc: nu puține zone stâncoase din Defileu pot fi periculoase pentru turiștii care nu sunt echipați corespunzător și nu au o bună pregătire fizică. Defileul Lăpușului este, de asemenea, o zonă cu puține locuri de cazare clasificate (existând o pensiune în satul Răzoare, una în Copalnic Mănăștur și câteva pensiuni în Târgu Lăpuș, Remetea Chioarului și Șomcuta Mare). Locuri de campare se găsesc în Razoare, Sălnița și Buteasa.
Obiective naturale
Iată care sunt câteva dintre cele mai cunoscute obiective naturale din zonă, destinația celor care vor să cunoască locurile la pas:
Custura Cetățelei
Custura Cetăţelei – aflată pe malul stâng al râului Lăpuş , este o formaţiune stâncoasă, din calcare dolomitice cristaline, sub formă de ferestrău, înlănţuită de apele Lăpuşului. De pe custură avem o privelişte minunată spre Piatra Ciutei şi-n amonte până la Vadul Vimei se văd gospodăriile din Dealu Corbului. În dreapta se poate coborâ la peştera din Custura Cetăţelei, recomandat turiştilor bine pregătiţi fizic şi cu echipament adecvat.
Peștera Curtea Căpitanului
Este o grotă săpată în şisturi adâncă de circa 8 m uşor ascendentă. Legenda spune că aici îşi avea adăpostul un căpitan român prigonit de superiori care a fugit din armata austro-ungară şi a luat calea haiduciei, fiind ajutat de localnici cu cele necesare traiului. La grotă se ajunge prin Şomcuta Mare- satele Ciolt şi Buteasa. Din satul Buteasa, coborând pe valea omonimă, unde se mai văd urmele unor foste mori, iar la aproape o oră din centrul satului, unde Valea Butesii coteşte brusc spre stânga şi de unde localnicii o numesc Valea Dosului, urcăm în Dealul Curmătura. Intrarea în peşteră este înaltă de cca 2 metri, lată de 1,70 m, o cavitate ascendentă. Aprox. 10 m se poate merge în picioare.
Cascada Pișătoarea
Aflată pe malul drept al Lăpușului, pe Valea Curechiului, în dreptul localității Preluca Veche, este cea mai înaltă cascadă din Defileul Lăpușului.
Alte obiective naturale
Custura Vimei, Cetatea din Dealu Corbului, Piatra Corbului, Piatra Cerbului, Piatra Ciutei, Scăruța Asprei.
Obiective culturale
Cetatea Chioarului este așezată într-un loc stategic, apele râului Lăpuş protejând-o din trei părți. Începuturile cetății sunt incerte, se presupune că ar fi fost ridicată în secolul al XIII-lea, însă prima atestare documentară datează doar din 1319. De-a lungul timpului, a aparţinut mai multor proprietari (voievozii Balc și Drag, familiile Bélteki și Drágffy, voievodul Transilvaniei Cristofor Báthory, Mihai Viteazul, principele Francisc Rákoczy) şi a suferit mai multe modificări. Apogeul cetăţii a fost în secolele XV- XVI, atunci când domeniul ei, cunoscut sub denumirea de Țara Chioarului, cuprindea în medie, 80 de sate. În 1718, cetatea este distrusă cu praf de pușcă de către trupele imperiale austriece. La ruinele ei, se poate ajunge din satul Berchezoaia (comuna Remetea Chioarului).
Biserici de lemn monument
Biserica de lemn „Sf. Împărați” Aspra a fost construită către sfârşitul secolului al XIX-lea (1892, conform listei monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul cultural național), din lemn rotund nefăţuit, lipită cu lut, şi vopsită în albastru, (mieriu), după modelul caselor tradiţionale din zonă. Planul bisericii este simplu, amintind şi el de structura caselor ţărăneşti cu pridvor, tindă şi cameră mare, care a fost extinsă pentru a face loc altarului. Acoperişul din șindrilă este prevăzut cu un turn-clopotniţă ridicat deasupra pronaosului. Interiorul este văruit în albastru la nivelul pereţilor, având pictură doar pe boltă, iconostas şi pe parapetul balconului.
Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” din Vima Mică a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Conform inscripţiei, în anul 1854 acoperișul bisericii a fost „şindrilit”. Turnul-clopotniţă are coiful tronconic și este terminat cu o cruce cu trei braţe și semiluna. Decorul din interior are valoare de unicat: pe ancadramentul uşii de intrare în pronaos, se află reprezentarea Pomului Vieţii iar uşa este decorată în stil aparte. Pictura a fost refăcută în anul 1902 de zugravul Ioan Coste.
Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Răzoare a fost ridicată, conform unor opinii, la începutul secolului XVIII, probabil înainte de anul 1730. Alte păreri susţin ridicarea iniţială a edificiului pe malul Lăpuşului, fiind strămutată pe actualul amplasament în anul 1759. În acelaşi an, biserica a fost pictată în interior. Pereții naosului păstrează scene din Patimile lui Iisus, iar pe cupolă sunt pictate „Înălţarea la cer a profetului Ilie” şi „Visul şi scara lui Iacov”. Iconostasul redă scena „Iisus între apostoli”. Patrimoniul mobil al bisericii păstrează obiecte de cult precum crucea de închinare şi steagul ritual. În biserică se mai păstrează Chivotul și Diaconiconul (lada pentru odăjdii).
Sursa text și fotografii: https://lapus.culturamm.ro
Alte biserici vechi de lemn: Biserica „Sf Nicolae” din Preluca Veche (1750), Biserica „Sf. Apostoli” din Groape (1830), Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”din Întrerâuri (sec XVIII), bisericile „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa (1800), Codru Butesii (sec XIX) și Copalnic-Mănăștur, Biserica de lemn „Sf. Dumitru” din Răzoare (sec XVIII)
Sugestii trasee în Defileul Lăpușului
Aspra – Valea Rea – Cetatea din Dealu Corbului
http://turismmaramures.ro/defileul-lapusului-aspra-valea-rea-cetatea-din-dealul-corbului/
Dealul Corbului – Piatra Cerbului – Cascada Pișătoarea
http://turismmaramures.ro/defileul-lapusului-dealul-corbului-piatra-cerbului-cascada-pisatoarea-preluca-veche/
Peteritea – Vima Mică – Custura Cetățelei – Scăruța Asprei
http://turismmaramures.ro/defileul-lapusului-peteritea-vima-mica-custura-cetatelei-scaruta-asprei/
Roșia – Berchezoaia - Împreunături
http://turismmaramures.ro/defileul-lapusului-din-rosia-pe-dealul-pietranu-si-padurea-mesig-spre-impreunaturi/
